Drept procesual penal

1. Sunt limite ale urmăririi penale:
A) punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecată
B) sesizarea organelor de urmărire penală si trimiterea în judecată;
C) întocmirea actului de începere a urmăririi penale si trimiterea în judecată, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: C

2. Limitele urmăririi penale pot fi:
A) începerea urmăririi penale in rem si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
B) începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
C) începerea urmăririi penale in personam si punerea în miscare a actiunii penale;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: B

3. Urmărirea penală se desfăsoară de către:
A) procuror si organele de cercetare penală;
B) magistrati;
C) organele de cercetare penală speciale;
D) nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A

4. Organele de urmărire penală dispun prin ordonantă:
A) acolo unde legea prevede expres;
B) numai dacă actiunea penală este pusă în miscare;
C) în situatia în care inculpatul se află în stare de arest preventiv;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: A

5. Procurorul competent să efectueze sau să exercite supravegherea activitătii de cercetare penală este:
A) procurorul de la parchetul corespunzător instantei care, potrivit legii, judecă în primă instantă cauza;
B) procurorul de la parchetul corespunzător instantei în circumscriptia căreia s-a săvârsit infractiunea;
C) procurorul care supraveghează activitatea organului de cercetare penală competent să instrumenteze cauza;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: A

6. În situatia în care organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze cercetarea penală:
A) îsi declină competenta organului de cercetare penală competent;
B) îndrumă persoana vătămată să formuleze plângerea penală la organul competent si clasează plângerea primită cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;
C) trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: C

7. Ofiterii si subofiterii Jandarmeriei Române care au constatat o infractiune în timpul misiunilor specifice:
A) nu au dreptul să retină corpurile delicte;
B) înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune;
C) înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune flagrantă;
D) nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: B

8. Agentii politiei de frontieră, pentru infractiunile de frontieră, au următoarele obligatii:
A) nu pot efectua percheziti corporale;
B) pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau de îndată procurorului sau organului de cercetare penală, împreună cu lucrările efectuate si cu mijloacele materiale de probă;
C) pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau procurorului în termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuată, împreună cu mijloacele materiale de probă;
D) nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: B

9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire penală:
A) plângerea, denuntl si plângerea prealabilă;
B) plângerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
C) plângerea, denuntl si sesizarea comandantului;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: B

10. Pentru persoana vătămată, plângerea:
A) nu poate fi formulată de substituiti procesuali;
B) poate fi formulată de către unul din soti pentru celălalt sot sau de către copilul major pentru părinti;
C) poate fi formulată de substituiti procesuali numai dacă partea vătămată nu se află în tară;
D) nici una din variantele de mai sus.

Răspuns corect: B

...

+ încă 307 de întrebări.

Statistica pe care o oferă programul Nota 10 (zece) despre această grilă rezolvată: