Econometrie si previziune economica

1. Econometria este:
A) o ramură particulară a ştiinţelor economice, ramură care urmăreşte aplicarea metodelor statistice şi analizei matematice în economie, urmărind să introducă mai multă rigoare în demersul economic;
B) ansamblul activităţilor umane desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor şi serviciilor este numit economie;
C) o mărime ce poate fi măsurată numai în bani sau alte unităţi valorice;
D) un mecanism care transformă o categorie de obiecte economice ale căror semnale înregistrate constituie o mulţime de date, într-o altă categorie de obiecte economice ale căror semnale observate formează o altă mulţime de date.

Răspuns corect: A

2. Cel care a introdus termenul de econometrie şi a delimitat câmpul de cercetare manifestându-se public prin constituirea Societăţii de econometrie în anul 1931 este:
A) economistul britanic John Maynard Keynes;
B) geologul român Sabba Ştefănescu;
C) economistul norvegian Ragner Frisch;
D) matematicianul rus Wassily Leontief.

Răspuns corect: C

3. Printre instrumentele statistice folosite în econometrie se numără:
A) Analiza grupurilor, studiul ecosistemelor, dialogul euristic;
B) Regresia multiplă, metoda discriminantului, analiza factorială;
C) Analiza canonică, evaluarea riscului, ecuaţiile de stare;
D) Scalarea multidimensională, simularea numerică, controlul sistemelor.

Răspuns corect: B

4. În previziune, cercetările cantitative au drept scop:
A) să accelereze ritmul schimbărilor;
B) să reconstituie, în vederea extrapolării, legăturile dintre diverse variabile;
C) să determine motivaţia modelării;
D) să elimine folosirea metodelor statistico-matematice.

Răspuns corect: B

5. Factorul timp reprezintă variabila independentă în:
A) relaţia de definiţie sau cantitativă;
B) relaţia de echilibru sau de balanţă;
C) relaţia de tendinţă sau de trend;
D) relaţia de interdependenţă între variabile.

Răspuns corect: C

6. Funcţia liniară este:
A) o funcţie polinomială de gradul unu, care se pretează la evoluţii liniare, adică pentru variabilele cu o rată de creştere sau scădere „aproape” constantă. g: R -> R, g(x) = a + bx, x ϵ R;
B) de forma g: R -> R, g(x) = ax^2 + bx, x ϵ R;
C) o funcţie de ajustare de forma €T = ∑[i=1,n][f(xi) – g(xi)];
D) o funcţie constantă de forma g: R -> R, g(x) = ax^2 + bxy, x, y ϵ R;.

Răspuns corect: A

7. Funcţia de gradul al doilea are forma:
A) g: R -> R, g(x) = rad[3](a + bx);
B) g: R -> R, g(x) = a + bx + cx^2, x ϵ R;
C) g: R -> R, g(x) = rad[3](a + bx + cx^2), x ϵ R;
D) g: (0, ∞) -> R, g(x) = ax^b, x ϵ (0, ∞).

Răspuns corect: B

8. Modelele econometrice trebuie să fie:
A) liniare şi usor de aplicat;
B) exprimate prin eroarea medie absolută;
C) compatibile cu modelele de activitate;
D) soluţia optimă a problemelor manageriale.

Răspuns corect: C

9. În analiza proceselor economice media variabilei aleatoare ce caracterizează fenomenul respectiv se numeşte:
A) speranţa matematică a realizării procesului respectiv;
B) gradului de împrăştiere a variabilei respective;
C) dispersia valorilor variabilei respective;
D) estimaţia sau ajustarea variabilei respective.

Răspuns corect: A

10. Coeficienţii de inegalitate Theil sunt:
A) un grup de mărimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-ante;
B) determinati de comparaţii între diferitele modele;
C) exprimati prin eroarea medie absolută ;
D) un grup de mărimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-post.

Răspuns corect: D

...

+ încă 124 de întrebări.

Statistica pe care o oferă programul Nota 10 (zece) despre această grilă rezolvată: