Institutii politice si institutii administrative

1. Trăsăturile comune ale tuturor accepţiunilor termenului de instituţie se regăsesc în conţinutul noţiunii de instituţie politică şi sunt următoarele:
A) instituţia politică nu este formată dintr-un colectiv de indivizi
B) instituţia politică acţionează în mod permanent pentru realizarea unui interes public şi are un caracter stabil
C) modul de constituire şi atribuţiile instituţiei politice sunt prevăzute într-un act cu valoare constituţională şi nu dispun de autoritate

Răspuns corect: B

2. Conceptul de instituţii politice, în sens larg, se referă la:
A) crearea unui condominiu între dreptul constituţional şi politică
B) organismele de guvernare (parlament, preşedinte, guvern şi prim-ministru) şi partidele politice
C) rezultanta jocului forţelor politice într-un anumit cadru constituţional şi politic

Răspuns corect: B

3. Conceptul de instituţii politice, în sens restrâns, se raportează la:
A) exclusiv la stat (parlament, preşedinte, guvern, prim-ministru)
B) determinările istorice, ideologice, economice şi politice într-un anumit stat.
C) Instituţiile care fac parte din societatea civilă şi care au legătură cu executarea puterii statale

Răspuns corect: C

4. Critica teoriei clasice a separaţiei puterilor are în vedere următoarele aspecte:
A) inadaptarea teoriei separaţiei în regimurile pluraliste, neputând exprima realitatea politică
B) fantastica sa rezonanţă socială, polită şi morală
C) rigiditatea separaţiei puterilor în stat

Răspuns corect: A

5. Identificaţi trăsăturilor generale ale puterii organizate statal:
A) puterea de stat este o putere politică
B) puterea de stat este o putere de constrângere, o putere socială, organizată şi suverană în exprimarea şi realizarea voinţei guvernanţilor ca voinţă de stat
C) exprimă relaţiile sociale dintre clase, naţiuni şi alte grupuri sociale precum şi relaţiile acestora cu indivizii în lupta pentru putere

Răspuns corect: B

6. Statul, ca putere politică organizată, presupune:
A) analiza statului ca ordine socială, în care diferenţa dintre guvernanţi si guvernaţi constituie elementul definitoriu
B) caracterizarea statului ca persoană morală publică, în sensul de centru organizat de interese legitime şi juridic protejate
C) analiza statului ca o sumă a elementelor sale componente

Răspuns corect: B

7. Statul, ca instituţie, presupune:
A) caracterizarea statului drept una din instituţiile prin care puterea se poate realiza
B) analiza statului pe ideea de putere, considerată ca o putere de constrângere
C) analiza statului ca fiind supus imediat dreptului internaţional şi eficient, în ansamblu şi în general

Răspuns corect: A

8. Statul, ca ordine juridică, presupune:
A) considerarea statului ca un sistem de noţiuni juridice, o ordine juridică, o comunitate instituită prin drept
B) considerarea statului ca o ordine juridică, relativ centralizată, limitată în domeniul său de validitate temporală şi spaţială şi supus în mod imediat dreptului internaţional, eficient în ansamblu şi în general
C) analiza statului ca persoană juridică de drept public

Răspuns corect: B

9. Folosind criteriul modalităţii de exercitare a puterii de stat, identificaţi evoluţia formării statelor, în abordare diacronică:
A) statul suveran, statul absolutist, statul totalitar, statul de drept şi naţional
B) statul feudal, statul absolutist, statul de drept şi naţional, statul de drept şi social
C) statul feudal, statul totalitar, statul capitalist

Răspuns corect: B

10. Conceptul de legitimitate a statului are un conţinut complex şi presupune analiza următoarelor aspecte:
A) legitimitatea puterii de stat rezultă din principiul democraţiei şi din cel al majorităţii
B) dacă statul este considerat concept politic, legitimitatea acestuia rezultă din explicaţiile privind puterea constituantă
C) dacă statul este considerat ca subiect de drept, legitimitatea acestuia rezultă din explicaţiile privind capacitatea juridică

Răspuns corect: A

...

+ încă 191 de întrebări.

Statistica pe care o oferă programul Nota 10 (zece) despre această grilă rezolvată: