Grile rezolvate / Management financiar contabil, Craiova /

Istoria economiei

Finanţe şi bănci, anul 1, semestrul II – 214 întrebări

Primele 10 întrebăriIstoria economiei

  1. 1. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se îmbunatateasca. Masura în care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de acumulare în scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu proprietati pana în 10 hectare:

    1. A) 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;
    2. B) 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;
    3. C) 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;
    4. D) 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.

    Răspuns corect: C

  2. 2. În perioada 1919-1939 datoria externa a înregistrat urmatoarea evolutie:

    1. A) a crescut în permanenta;
    2. B) s-a diminuat în mod constant;
    3. C) a sporit în perioada 1919-1931 si s-a diminuat în perioada 1932-1939;
    4. D) a scazut în perioada 1919-1931, pentru ca, în urma crizei sa creasca în perioada 1932-1939.

    Răspuns corect: C

  3. 3. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912:

    1. A) datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national;
    2. B) Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica;
    3. C) datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita;
    4. D) nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului national pe locuitor.

    Răspuns corect: D

  4. 4. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în Venitul national era:

    1. A) 80% din Venitul national;
    2. B) 67% din Venitul national;
    3. C) 5% din Venitul national;
    4. D) 22% din Venitul national

    Răspuns corect: C

  5. 5. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. În anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în cheltuielile bugetare era:

    1. A) 80%;
    2. B) 67%;
    3. C) 5%;
    4. D) 22%.

    Răspuns corect: D

  6. 6. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1913 urmatoarele ponderi în total export:

    1. A) produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
    2. B) produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 3,6%;
    3. C) produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
    4. D) produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.

    Răspuns corect: B

  7. 7. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1938 urmatoarele ponderi în total export:

    1. A) produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
    2. B) produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 4,7%;
    3. C) produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
    4. D) produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.

    Răspuns corect: C

  8. 8. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:

  9. 1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

  10. 2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;